Bulgaria, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, este cel mai zgârcit dintre vecini în privinţa cheltuielilor pentru construcţia autostrăzilor, dar în România, de asemenea un stat sărac după criteriile europene, costurile se apropie mult de cele ale Ungariei şi Croaţiei, economii cu un PIB per capita mult mai mare.

Bulgaria a inaugurat luna aceasta cu mare pompă prima autostradă completă şi cea mai mare din această ţară – autostrada Trakiya, care uneşte pe o lungime totală de 360 de kilometri capitala Sofia şi oraşul de la Marea Neagră Burgas. La inaugurare au fost invitaţi toţi premierii bulgari de la începera construcţiilor, în 1973. Cea mai recentă secţiune construită, de 116 kilometri (între Stara Zagora şi Karnobat), a costat 250 de milioane de euro, potrivit calculelor agenţiei Novinite. Aceasta înseamnă un cost de 2,15 milioane de euro pe kilometru.

În România, în secţiunea de 52 de kilometri dintre Cernavodă şi Constanţa a Autostrăzii Soarelui, cea care leagă Bucureştiul de litoralul Mării Negre, au fost investiţi 350 de milioane de euro. Aceasta înseamnă un cost de 6,7 milioane de euro pe kilometru.

Croaţii şi-au construit drum printre munţi cheltuind cât românii la câmpie

Spre comparaţie, autostrada recent dată în folosinţă de către unguri M43 Szeged–Mako, de 32 de kilometri, a costat aproximativ 6,6 milioane de euro pe kilometru. În Croaţia, ţară cu un teren predominant muntos, secţiunea de 315 kilometri dintre Bosiljevo şi Split a celebrei autostrăzi A1 - cea mai lungă din această ţară şi care străbate de la nord la sud regiunea dalmată – a costat şapte milioane de euro pe kilometru. Com­paraţiile sunt relative, doarece costurile includ, printre altele, cheltuielile cu exproprierile, cu descărcarea de sarcină istorică a terenurilor etc., care diferă de la ţară la ţară. În Polonia construcţia unui kilometru de autost