Repartizarea în liceu fără examen, numai pe baza mediei de admitere, aduce de patru ani în clasa a IX-a mii de şcolari cu medii de repetenţie, pe care unii profesori încearcă să-i ridice, prin mari eforturi, la note de 5, dar pentru care, în majoritate, finalul este un bacalaureat ratat.
În 2009, prin hotărârea de guvern de aprobare a cifrei de şcolarizare, iniţiată de ministrul Educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu, nu au mai fost alocate locuri pentru învăţământul profesional. Planul de măsuri a inclus astfel şi readucerea, în sistemul educaţional, a celor care nu au finalizat învăţământul obligatoriu sau nu au dobândit o calificare profesională. Concret, au dispărut locurile de la şcolile profesionale, în condiţiile în care, pentru unii, părea degradant să spună că sunt "la profesională", şi au apărut licee tehnologice.
Tot în 2009, prin ordin de ministru, a fost introdusă evaluarea naţională, ale cărei note să fie luate în calcul la intrarea în liceu, fără examen. Ulterior, începând din 2010, în licee s-a putut intra, în urma repartizării computerizare, şi cu medii mai mici de 5, câtă vreme nu a fost impusă o notă minimă de promovare a evaluării.
Măsurile luate acum patru ani au avut, potrivit iniţiatorilor, un rol social: niciun copil să nu rămână pe stradă şi, chiar cu note de 2, 3 sau 4, să fie admişi în liceu. N-a fost aleasă, astfel, soluţia prin care sistemul, înainte de toate, să fi pretins profesorilor să se ocupe de elevii problemă, astfel încât să-i aducă la o pregătire de 5. Adoptând o soluţie mai simplă, având la bază bunăvoinţa şi marea înţelegere, cadrele didactice au preferat să promoveze, an de an, elevi nepregătiţi şi să-i aducă la evaluarea naţională, în virtutea faptului că aceştia oricum ajung ulterior la liceu.
În clasa a VIII-a, însă, la evaluarea naţională, notele primite din milă în gimnaziu şi-au spus cuvâ