Italia inregistreaza 9,56 de milioane de persoane sarace, dintre care 4,81 milioane traiesc intr-o "saracie absoluta", potrivit unui raport al Institutlui Naţional italian de Statistici (ISTAT). Acest total reprezinta 15,8% din populaţia inregistrata in 2012, in crestere in comparaţie cu cel inregistrat cu un an inainte (13,6%), potrivit aceleiasi surse.
In randul acestora, ponderea persoanelor care traiesc intr-o saracie absoluta a crescut de la 5,7% din populaţia italiana in 2011, la 8% in 2012. "De la inceputul crizei economice, in 2008, este pentru prima data cand inregistram un adevarat salt al saraciei relative si absolute ce afecteaza categorii sociale", a declarat Linda Laura Sabbadini, o reprezentata a ISTAT, la prezentarea raportului pentru presa.
"Saracia absoluta" se caracterizeaza prin imposibilitatea de a plati bunuri si servicii considerate "esenţiale" pentru a duce un nivel de viaţa "minimum acceptabil". Ea variaza in funcţie de localitaţile italiene, viaţa fiind mai ieftina in sudul decat in nordul ţarii, sau de tipologia familiei.
Cu titlul de exemplu, pragul saraciei absolute pentru o persoana cu varsta cuprinsa intre 18 si 59 de ani variaza de la suma de 537 de euro pe luna intr-o mica municipalitate din sud si pana la suma de 806 de euro pe luna intr-o zona urbana din nord.
Alte persoane recenzate in acest studiu traiesc intr-o "saracie relativa", al carei prag a fost stabilit pentru 2012 la un venit de 990,88 de euro pentru o familie cu doi membri.
Saracia relativa a inregistrat o crestere in numeroase tipuri de familii si in toate regiunile ţarii, trecand de la 4,9% in 2011 la 6,2% in nordul bogat, de la 6,4% la 7,1% in centru si de la 23,3% la 26,2% in sudul defavorizat.
Singurul semnal de ameliorare in termeni de saracie se inregistreaza in grupul persoanelor in varsta care tr