Efectele dezvăluirilor întreprinse de Edward Snowden par să se extindă tot mai mult pe zi ce trece. Una după alta sunt atrase în plasa NSA tot mai multe regiuni de pe glob, ultima dintre ele fiind chiar Europa, aliatul istoric al Statelor Unite. Incertitudinile despre NSA ridică diverse semne de întrebare în întreaga lume. Dezvăluirile fostului angajat CIA şi NSA (“National Security Agency” – Agenţia de Securitate Naţională) de la începutul lunii iunie despre programul PRISM şi despre NSA au cutremurat opinia publică din întreaga lume. Informaţiile despre modul de operare al serviciilor secrete americane au generat şi genereaza în continuare o dezbatere aprinsă pe de o parte despre conţinutul si veridicitatea acestora, iar pe de alta parte despre însemnătatea lor pentru sfera privată a cetăţenilor şi efectele pe care le au pe termen lung asupra libertăţii omului. Dincolo de analiza informaţiilor avem parte însă şi de efecte concrete. Destinaţiile alese de Edward Snowden în încercarea de a se proteja împotriva puterii S.U.A. au produs si produc pe de o parte rumoare în tabăra idealiştilor iar pe de altă parte o criză diplomatică între marile puteri S.U.A., China şi Rusia – cărora li se adaugă Uniunea Europeană.

Prism în contextul programelor de monitorizare Americanul Edward Snowden, fost expert IT al CIA şi NSA, a zburat la sfârşitul lunii mai în Hong Kong, unde le-a dezvăluit jurnaliştilor la 1. iunie documente secrete despre programul de spionaj şi montorizare PRISM şi despre NSA. NSA este o agenţie a Pentagonului al cărei scop este strângerea si analiza de informaţii externe, precum şi protecţia comunicaţiilor guvernului SUA şi al sistemelor de informaţii americane. În cadrul ei au fost dezvoltate mai multe programe de monitorizare şi supraveghere. Programul PRISM este - conform Edward Snowden - un sistem, cu ajutorul căruia NSA poate monitoriza comunicarea