Pe 20 iulie, creștinii îl celebrează pe Sfântul Ilie, asociat, în Panteonul Românesc, cu divinitatea soarelui și a focului. În tradiție, Sfântul Ilie este cunoscut ca aducător de tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii, cu puterea de a lega și dezlega ploile și de a hotârî unde și când să bată grindina. În această zi, peste 150.000 de români își serbează onomastica, cei mai mulți purtând prenumele de Ilie sau Ilinca.

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), dintre cei 153.353 de români sărbătoriți de Sfântul Prooroc Ilie, 113.355 sunt bărbați, iar 39.998, femei.

Cei mai multi dintre aceștia, 107.506, se numesc Ilie, în timp ce aproape 15.000 de femei poartă numele Ilinca, potrivit sursei citate.

Alți români care își serbează vineri ziua numelui se numesc Liana (10.514), Lia (5.554), Iliana (4.658), Iliuță (3.270), Lica (2.191), Lică (1.761), Eliade (278), Ilieș (85) și Iliuș (15).

Povestea Sfântului Ilie, aducătorul de ploi

În perioada sa pământeană Ilie a săvârșit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinților săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispășit în moduri diferite și din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinților și l-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripați. În cer, Sânt-Ilie cutreiera norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Și, pentru că dracii înspăimântați se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streașină caselor, în turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale, Sânt-Ilie trăsnește năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

Tradiții în Ziua Sfântului Ilie

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se