Dupa turele consistente din Parcul National Muntii Maramuresului, e dificil sa alegi un traseu incitant mai ales intr-o zona cu modeste cote de altitudine. Defileul Lapusului e insa de departe mereu capabil sa ofere, chiar si celor care-l cunosc ca in palma, noi si interesante surprize alaturi de privelisti de nedescris, mai ales abordandu-l in fastele ceasuri din preajma rasaritului de soare sau la orele crepusculului.
Cald, posibile averse cu descarcari electrice de la ora 12, in special dupa-amiaza, suna prognoza pentru weekend. Sambata dupa-masa, pe la orele 15.30-16.30, cerul e atat de noros-tenebros in zona Mocira, Coltau, Sacalaseni, Catalina, Ocolis incat o tornada devastatoare pare iminenta. Vine doar o restransa, cuminte si scurta aversa racoritoare si gata. Plouase insa ca lumea, aveam sa constatam asta duminica-n zori, pe Culmea Preluca si prin Preluca Veche, facand moale lutul rosietic dintre dolomiticele grohote de la sud de varful Paltinu, sporind debitul (de regula foarte modest ) vaii Curetiului, implicit al acvaticului stergar diafan al cascadei Pisatoarea, cel de-al doilea nostru obiectiv.
Stabilisem intalnirea si plecarea pentru ora 5.30, dar, ruland spre Grosi, ortacii mei si-au amintit de betele de trekking ramase acasa. A survenit returul la domiciliu, imperios necesar, coborarea si apoi urcarea in culme de la Cascada Pisatoarea, nu doar dupa o strasnica aversa, impunand acest indispensabil accesoriu. Aparent, cele vreo 20 minute de intarziere presupuse de corectia acestei omisiuni nu ar fi avut importanta, dar... in zori, dupa rasaritul soarelui, magia plutindelor neguri depinde teribil de temperatura, insolatie, evaporare si briza diminetii.
Spre Dealul Manasturului
Batranica Brena (11 ani in 7 august), ramasa in ultimele ture acasa din pricina schiopaturii datorata unei rebele artroze, e cu n
