Fuga din ţară a lui Omar Hayssam a dus la decapitarea Serviciilor Secrete, dar fără ca asta să facă lumină în scandal. Virgil Ardelean şi-a depus demisia din funcţia de şef al „Doi şi-un sfert”, împreună cu şefii SRI şi SIE Radu Timofte şi Gheorghe Fulga. La scurt timp şi Ilie Botos, procurorul general de atunci, a părăsit fotoliul pe care îl ocupa. Nici procurorul de caz, Ciprian Nastasiu nu a mai rezistat mult în magistratură.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an si o luna de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Motivul: teroristul ar fi fost bolnav şi operat de cancer. Intervenţia chirurgicală a fost realizată de profesorul Mircea Beuran, şeful Clinicii de chirurgie 2 de la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

Ulterior, la sfârşitul lunii iunie 2006, Hayssam a fugit din România, se pare la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor de servicii de informatii române, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş.

După ce a părăsit ţara, Hayssam şi-a sunat procurorul

Mai multe convorbiri telefonice dintre procurorul de caz Ciprian Nastasiu şi sirianul Omar Hayssam, înregistrate de Serviciul Român de Informaţii, au fost declasificate şi folosite în procesul armatorului Mustafa Tartoussi, cel care l-ar fi ajutat pe sirian să părăsească România la bordul navei sale. Înterceptările au fost realizate în perioada 14 august -18 septembrie 2006.

În notele aflate la dosar, procurorul Nasta