Panicarzii pleacă de la ideea că roboții vor înlocui oamenii la muncă.
De fapt, roboții pot deveni colaboratorii noștri esențiali, eliberându-ne de muncile anoste și mecanice. Rodney Brooks arată cât de valoroși vor fi când numărul adulților apți de muncă va scădea, iar al pensionarilor va crește. Ni-l prezintă pe Baxter, robotul cu ochi mișcători și cu brațe sensibile la atingere, care ar putea să muncească alături de o populație tot mai bătrână și să ajute și la treburile casnice.
Arthur C. Clarke, un renumit scriitor de science-fiction din anii ʼ50, a spus: „Supraestimăm tehnologia pe termen scurt și o subestimăm pe termen lung”. Supraestimând tehnologia pe termen scurt, ne temem că vom pierde locuri de muncă prin folosirea inteligenței artificiale și a roboților. Eu mă tem însă că nu vom putea dezvoltatehnologia necesară pe termen lung. Demografia ne va lăsa cuo mulțime de posturi vacante, iar societatea noastră va trebui să se bazezepe umerii de oțel ai roboților în viitor. Așadar mă tem că nu vom avea destui roboți.
Teama de a pierde locuri de muncăîn favoarea tehnologiei e veche. Prin 1957 era un film cuSpencer Tracy și Katharine Hepburn. Știți cum s-a terminat. Spencer Tracy a adus un computer,un mainframe din 1957, pentru a-i ajuta pe bibliotecari. Bibliotecarii din firmă primeauîntrebări de la directori, de exemplu: „Cum se numesc renii lui Moș Crăciun?”, și căutau răspunsul. Computerul mainframe urma să-i ajute în munca asta.
Sigur, un computer mainframe din 1957nu prea era de mare ajutor. Bibliotecarii se temeaucă meseria lor avea să dispară. Dar de fapt nu asta s-a întâmplat. Numărul locurilor de muncă pentru bibliotecaria crescut multă vreme după 1957. Abia după apariția internetului, după apariția motoarelor de căutare, a scăzut nevoia de bibliotecari. Cred că în 1957 lumeaa subestimat total câtă
