- Social - nr. 140 / 19 Iulie, 2013 MARIANA CRISTESCU, DINCOLO DE VARSTE Se-ntampla ceva minunat: sunt oameni in preajma ta, la care nu percepi trecerea timpului. Isi pastreaza pofta de viata, entuziasmul, buna dispozitie, disponibilitatea,... prieteniile. Oameni care nu simt uzura timpului, care imbatranesc frumos. Pentru care, cum ar spune Blaga, iubirea si jocul sunt intelepciunea. Aceste fugare insemnari, scrise la Toplita, sub pavaza cereasca a primului Patriarh al Romaniei, Miron Cristea, se potrivesc ca o manusa Marianei Cristescu, ajunsa la un rotund de viata, pe care nu poti sa crezi ca e al ei. Fiindca, de amar de ani ne cunoastem, fara sa simt ca s-a schimbat ceva. A ramas asa cum am stiut-o de la bun inceput: un prieten de nadejde, care nu te paraseste la greu si care stie sa se bucure odata cu tine de bucuriile tale. Am ramas in aceeasi echipa, fara sa lasam sa se erodeze sentimente care ne-au adus de aceeasi parte a baricadei. Mariana Cristescu e un tovaras, in sensul cel mai frumos al unui termen degradat ideologic, de drum lung. Sa dea Domnul sa ne fie drumul cat mai lung, pe masura viselor. Pentru ca, o spune Radu Gyr, in celula: "Infrant nu esti cand sangerezi,/ Nici cand in lacrimi ochii ti-s./ Adevaratele infrangeri/ Sunt renuntarile la vis.” O sa continuam sa visam, Mariana Cristescu. N-o sa ne lasam infranti! NICOLAE BACIUT Din adancul inimii Unii oameni, cu daruri multe primite de la Dumnezeu, se pun in slujba semenilor, oferind cu generozitate din agoniseala lor. Oamenii de litere, scriitorii, gazetarii, ii bucura pe altii cu frumusetea scrierilor lor. Cand iti place scrisul cuiva, ii cauti cartea pe care tocmai a ispravit-o sau ii citesti cu atentie tableta dintr-o gazeta anume. Un asemenea scriitor este Doamna Mariana Cristescu. Randurile acestea le scriu la aniversarea Domniei Sale. Nici nu stiu cati ani implineste! Scriind nu fac decat