În popor, azi, se prăznuieşte Sântilie, care este o divinitate populară ce a preluat numele şi data celebrării de la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Iată câteva datini şi obiceiuri care se practică în această zi.

Se spune că Ilie a săvârşit multe păcate pe pământ, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, păcate pe care le-a ispăşit. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc, trasă de cai albi înaripaţi.

Din cer cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc pentru a-i pedepsi pentru că l-au îndemnat la păcat. Dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin pomi, pe sub streşini, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale.

De aceea, Sântilie trăsneşte pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. În popor se spune că e mai bine, dacă te prinde ploaia în câmp, să nu te adăposteşti ca să nu te trăsnească Sântilie.

Tradiţii şi obiceiuri se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului. în unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere. în alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Mer