Sunt lumini slabe, mişcătoare, care seamănă cu nişte lanterne. Farmecul lor a dat naştere
la nenumărate legende, care mai de care mai fantezistă, relatează www.meteoweb.eu.
Englezii le numesc „Will o’ the Wisp“, acesta fiind numele cel mai comun pe care îl poartă aceste lumini misterioase, despre care se spune că ar conduce călătorii de pe poteci bune înspre mlaştini periculoase. În general, aceste luminiţe seamănă mult cu o flacără. De aproape, pot părea roşii, albastre sau galbene, însă niciodată albe. Uneori, flacăra are o poziţie fermă, strălucind cu putere în apropierea solului sau la mică distanţă deasupra acestuia. Alteori, poate apărea într-o mişcare rapidă, sărind şi apoi separându-se în luminiţe mai mici, care sunt văzute apropiindu-se, îndepărtându-se, pentru ca mai apoi să se unească. Originea lor este un mister. O posibilă explicaţie pentru aceste lumini este existenţa gazelor de mlaştină - metan natural format prin descompunerea vegetaţiei. Se crede că acest gaz se aprinde uneori spontan, formând flăcări deasupra solului. Alţii pun prezenţa lor pe seama unui fenomen chimic produs de fosfină. Astfel s-ar explica prezenţa unei flăcări descrise ca fiind „rece“ de către martori.
Legende şi povestiri
Legende pe marginea acestui fenoment există în toată Anglia, luminile purtând adesea nume în funcţie de zonă. De-a lungul timpului, au apărut diferite explicaţii pentru fenomenul „Will o’ the Wisp“, cea mai comună fiind aceea că ar fi spirite malefice, morţi sau entităţi cu o inteligenţă nonumană. Unii spun că aceste lumini au o natură răutăcioasă şi deseori malefică, ademenind călătorii neatenţi în situaţii periculoase. De exemplu, în cartea „Spirite Britanice“, Wirt Sikes are o povestire despre un „Will o’ the Wisp“ (Pwca) din Ţara Galilor. Se spune că un ţăran care călătorea spre casă noaptea a văzut o lumină strălucitoa
