Angajatorii din România plătesc pentru fiecare zi lucrătoare salarii în valoare de 200 de milioane de euro, cu peste 12% mai puţin decât în anul 2008, potrivit datelor estimate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Astfel, masa salarială totală în 2013, care include toate taxele şi contribuţiile sociale plătite de angajator şi de angajaţi este de circa 51 de miliarde de euro în România.
În acelaşi timp, în Germania, ţara din UE cu cele mai mari costuri ale forţei de muncă, se cheltuiesc aproximativ 5,5 miliarde de euro zilnic cu angajaţii, cu aproape 8% mai mult decât în urmă cu patru ani.
Printre ţările care vor cheltui până la finalul acestui an cei mai mulţi bani pentru salariile angajaţilor se numără Franţa şi Marea Britanie (fiecare cu câte 4,3 mld. euro/zi), Italia (2,6 mld. euro/zi), Spania (1,8 mld. euro/zi) sau Olanda (cu 1,2 mld. euro/zi cheltuieli salariale totale). De altfel, acestea sunt şi ţările ale căror cheltuieli cu angajaţii au cele mai mari ponderi în PIB (aproape 50% sau chiar mai mari), pe când statele care alocă bugete mai mici pentru a plăti salariile angajaţilor (de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro), cum sunt România, Bulgaria, Grecia sau Ungaria, rămân sub sau puţin peste pragul de 40% din PIB, ceea ce arată că una dintre potenţialele surse de creştere economică ar putea veni chiar din majorarea veniturilor salariaţilor.
„Este cert că în momentul în care salariile vor fi mai mari, implicit şi economia va înregistra creşteri. Sigur că majorarea salariilor nu poate avea un impact decisiv asupra unei potenţiale creşteri economice, însă este unul dintre elementele care pot pune lucrurile în mişcare. Cererea pentru anumite servicii şi produse ar creşte în mod automat, deci am avea o «revigorare» a unor industrii”, spune Mirela Marinescu, recruitment manager în
