Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, cei trei jurnalisti romani rapiti in Irak, au trait povestea vietii in urma cu opt ani de zile. Vestea capturarii lor de catre teroristi irakieni lovea ca un soc redactiile. Au urmat saptamani in sir de “breaking news”-uri, insa nu la TV, ci in ziare – pe atunci televiziunile de stiri erau in faza de concepere.
A fost o competie surda intre publicatii pentru noi dezvaluiri. Informatiile erau putine, zvonurile se succedau cu repeziciune, un amestec de emotie continua cucerise redactiile. Toata perioada scursa de la aflarea stirii privind rapirea si pana la vestea descatusanta a eliberarii lor (aproape doua luni) a fost unul dintre cele mai intense momente traite de presa postrevolutionara. Stirea privind “rapirea din Irak” poate sta fara rezerve in top 10 al celor mai rasunatoare evenimente jurnalistice de dupa Revolutie.
Din 2005 si pana astazi au trecut opt ani. Eliberarea din captivitate le-a redat celor trei dreptul la viata, dar le-a schimbat si destinul profesional. Marie Jeanne Ion si Sorin Miscoci, reporter si, respectiv, cameraman la Prima TV – postul TV care i-a trimis in documentare in Irak – n-au mai revenit glorios in televiziune. Anul trecut, Marie Jeanne Ion cocheta cu TVR, unde a si batut palma pentru o emisiune la TVR International adresata Diasporei romanesti. Miscoci a scapat si el de agitatia profesionala specifica muncii de cameraman in televiziune, dupa ce a primit postul de cameraman oficial al Palatului Cotroceni.
Cea mai zbuciumata viata post-Irak a avut-o jurnalistul de investigatii Ovidiu Ohanesian. Ajuns pe front ca reporter al Romaniei libere, el si-a schimbat repede ziarul odata cu intoarcerea acasa. Dupa un an, s-a angajat ca reporter special al cotidianului Gardianul (care a fost inchis, intre timp). Din aceasta postura, a intrat in conflict cu conducerea Serviciul