În fiecare an, la jumătatea verii, pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte ridicarea la cer a Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul. Acesta a fost unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament. Sf. Ilie este considerat de popor aducătorul de ploi în vreme de secetă. Sfântul şi marele Prooroc Ilie era de origine din Tesvi, din Galaad, şi a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile. A activat în timpul regelui Ahab, care era căsătorit cu o principesă păgână, Isabela, care l-a ademenit şi pe el să cadă în idolatrie. Încurajat de soţia sa, Isabela, el i-a persecutat pe prooroci şi pe toţi oamenii rămaşi credincioşi lui Dumnezeu, acesta închinându-se idolilor Baal şi Astarte. Sfântul şi Marele Prooroc Ilie l-a abordat în chip direct, purtând o aprigă luptă pentru dreapta credinţă a poporului. La cuvintele Profetului, o secetă groaznică se abătu atunci, ca o febră, asupra pământului, cu speranţa că foametea va face pe poporul lui Israel să se căiască şi să se întoarcă la credinţă. Din porunca lui Dumnezeu, proorocul, acoperit cu o piele de oaie şi înveşmântat cu piele de viţel, părăsi ţinutul lui Israel şi se duse la râul de Chorrath. În timp ce se adăpa cu apa cascadei, Domnul îi trimitea corbi pentru a-l hrăni. Când cascada secă şi ea, Dumnezeu îşi trimise slujitorul său la Sarepta din Sidon, lăsându-l să vadă de-a lungul drumului efectele dezastruoase ale secetei, pentru a trezi încă o dată în el mila. După ce s-a împlinit profeţia, Dumnezeu i s-a arătat lui Ilie, spunându-i: “Du-te şi te arată lui Ahab şi eu voi da ploaie pe pământ” (III Regi 18,1). Ilie s-a dus la rege şi a făcut dovada că este trimisul lui Dumnezeu. La rugăciunile lui Ilie, “s-a pogorât foc din cer şi apoi ploaia a adăpat pământul însetat”. Proorocii mincinoşi ai zeului Baal, căruia ei se rugau, au fost alungaţi, statuile au fost sfărâmate, iar