Despre arierate se vorbeste mult si se face putin pentru reducerea acestora. Probabil ca pina acum s-a inteles ca pe linga politica monetara si de credit inoportuna, arieratele sunt pricipalele generatoare de stagnare economica in Romania.

Vorbitul mult pe aceasta tema sporeste notorietatea acestui flagel.

Vorbitul prost pe aceasta tema mai ales cand participi la discutiile cu FMI nu doar te decredibilizeaza ca si corifeu dar devine daunator economiei reale si mediului privat.

Ca de obicei la romani pozeaza in corifei doar economisti care au avut doar pozitii la stat sau legate de stat. Experienta privata este inexistenta si asimilata relatarilor din ziare, cartilor sau birfelor cu prietenii.

Profesorul in cauza exprima o serie de pareri legate de arierate de multa vreme. Atata timp cat sunt la nivel de opinii de ziar nocivitatea este controlata. Cand aceleasi idei sunt prezentate si delegatiei FMI in vederea structurarii noului acord, nocivitatea risca sa scape de sub control.

Bazat pe date care sugereaza ca arieratele in privat, adica pe relatia privat privat, sunt mai mari in termen de volum si de perioada cu cele pe relatia stat-privat, profesorul induce ideea ca eliminarea arieratelor statului nu ar trebui sa fie cap de afis in noul acord.

Statul in Romania are inca o pondere majora in economie. Impactul in economie al statului, asimetria de putere de negociere (e.g. statul popreste conturile privatilor daca nu platesc la timp), rolul de exemplu de comportament pe care il joaca statul in perioade de incertitudine si semnalul de conditii economice precare pe care il da in economie existenta arieratelor a facut ca amplificarea arieratelor pe relatia stat-privat, suprapus peste blocarea canalului creditului, sa fie motivul pentru care au explodat arieratele privat-privat.

Dintre perversiunile introduse de acumularea acestor a