De mai bine de două secole, în fiecare an de Ziua Sfântului Ilie sau în prima duminică de după sărbătoare, locuitorii munților Apuseni și cei care traversează aceste meleaguri urcă pe muntele Găina, pentru a lua parte la Târgul de Fete. Pentru că, în ziua de azi, evenimentul are o altă „atmosferă” decât în trecut, haideți să ne amintim de unde a pornit, cine i-a pus bazele și ce se întâmpla acolo, la origine.
Fondatoarea grupului de tulnicărese din Avram Iancu, prof. Elena Pogan (n. 20 iunie 1925 – d. 13 decembrie 2010) din Vidra, își amintește că a urcat pentru prima dată în „Târgul Găinii” la vârsta de 6 ani.
„Acolo, pe muntele Găina, se adunau păstorii din trei comune, Vidra, Bolzești și Almaș și stăteau acolo cu oi, cu vaci, cu cai, cu ce aveau. Când venea vremea să coboare acasă, era vremea strânsului fânului. Atunci au vrut să facă o petrecere de despărțenie. Și așa a început Târgul de la Găina”, își amintește Elena Pogan.
Trocul: Ce mărfuri aduceau moții pe munte?
„Petrecerea de despărțenie” a ciobanilor era și un prilej pentru schimb de produse. Cei de la Vidra duceau greble, donițe, pieptare, pungi, obiecte vestimentare din piele de oaie. Ceilalți aduceau țuică de cireșe întoarsă „cum îi trăznetu’ ”, miere cu fagure sau „rozole”, adică sirop de fructe de pădure.
După ce trocul lua sfârșit, toți se așezau la masă și se ospătau cu plăcinte, fripturi de găină, slănină și brânză. Sătui, aceștia începeau jocul.
„Seara, cât era marginea pădurii, erau numai focuri”
„La Târgul Găinii se suiau de sâmbătă seara, și cât era marginea pădurii, de jur împrejur, erau numai focuri. Le plăcea să urce se sâmbăta seara pentru ca să fie în munte la răsăritul soarelui. Atâta era de frumos. La răsăritul soarelui, toți se ridicau din culcușul lor și se rugau lui Dumnezeu”, mai spune Elena Pogan.
În 1924, a fost ridicată Crucea Iancului.
