Atingerea Lunii a fost un vis de secole al omenirii, care s-a împlinitpe 20 iulie 1969. În acea zi, primii oameni, Neil Aiden Armstrong şi Edwin Aldrin jr, membri ai echipajului Apollo 11, au păşit pe satelitul natural al Pământului. După aproape 50 de ani, visul de a atinge astrul nopţii a renăscut: anul viitor va începe colonizarea Lunii, iar la acest proiect participă şi România.
Ideea expansiunii în Cosmos a luat amploare în special după declanşarea crizei economice mondiale, când s-a ajuns la concluzia că prin acest pas către Univers se va putea depăşi recesiunea. Planul de bază constă în realizarea unei baze selenare.
“Asta pentru că pe Lună există gheaţă - gheaţa însemnând atât viaţă (H2O) cât şi combustibil de rachetă, apa descompunându-se, prin electroliză, în hidrogen şi oxigen. Mai există o resursă pe Lună, şi anume heliu-3, un izotop ce ar putea fi folosit în obţinerea de energie «curată» prin fuziune nucleară”, ne-a spus Virgiliu Pop, cercetător ştiinţific în domeniile dreptului şi politicilor spaţiale în cadrul Agenţiei Spaţiale Române.
Menţionăm că reactorul de fuziune nucleară este în lucru în Franţa, iar la acest proiect participă şi cercetători români de la Institutul de Cercetări Criogenice şi Izotopice Râmnicu Vâlcea.
În fine, baza selenară va fi o punte către colonizarea planetei Marte şi către dezvoltarea mineritului spaţial pe meteoriţii plini cu resurse minerale de mare valoare, în special metale rare.
Un robot, plasat pe solul selenar
La cucerirea selenară participă NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) - al cărei membru cu drepturi depline este şi România -, China, India şi câteva firme private, printre care şi Google.
Anul viitor, ESA va trimite o navă ESMO - adică European Student Moon Orbiter - care va orbita în jurul Lunii şi va transmite date precise despre satelitul natural al Pământului, în baza căr
