Proiectele de infrastructură din UE finanţate din două fonduri europene, anume cel de Dezvoltare Regională şi cel de Coeziune, înregistrează într-o măsură prea mare depăşiri ale valorilor contractuale, trafic mai redus decât cel estimat, diferenţe mari de costuri între proiecte asemănătoare şi întârzieri în realizare, arată un raport dat publicităţii zilele trecute de către Curtea Europeană de Audit (CEA), echivalentul UE al Curţii Române de Conturi. Raportul a fost postat pe site-ul HotNews.ro.
Auditul CEA a cuprins 24 de proiecte finanţate din fondurile menţionate, cu o valoare totală de 3 miliarede euro şi care au fost implementate în Germania, Grecia, Polonia şi Spania, unii din cei mai importanţi beneficiari ai fondurilor UE dedicate infrastructurii rutiere (62% din alocările perioadei 2000-2013). Proiectele auditate au cuprins realizarea de autostrăzi (10 proiecte), drumuri expres (10 proiecte), dar şi drumuri naţionale (4 proiecte).
Autostrăzile poloneze, doar cu 1% mai scumpe la final
Potrivit raportului, cele mai mici costuri s-au regăsit în Germania, urmată de Grecia, Spania şi Polonia. În medie, realizarea unui kilometru de autostradă, incluzând şi exproprierile necesare, a costat 10,9 milioane euro (6,2 milioane euro drumul expres şi 4,1 milioane drumul naţional de două benzi). Două drumuri expres, unul din Polonia, altul din Grecia, au fost construite cu 4,2 milioane euro pe kilometru, adică mult sub medie. Costurile totale din Grecia, Polonia şi Spania, influenţate de costurile materialelor de construcţie, de soluţiile constructive şi de costurile terenurilor expropriate, au fost cu, respectiv, 24%, 55% şi 72% mai mari decât în Germania. Unde este România? Lăsăm la o parte proiecte precum Autostrada Transilvania, construită de Bechtel, care ar arunca România în fruntea acestui clasament. Dacă vorbim strict de proiecte finanţate din f
