Un val de oroare a cuprins mass-media şi a îndurerat iubitorii de artă din întreaga lume, la simpla ipoteză că fie şi numai unul dintre tablourile semnate de Picasso, Matisse, Monet, Gauguin şi Lucien Freud ar fi putut sfîrşi ars în soba unui cătun uitat din România, comentează Deutche Welle într-un material dedicat reacţiilor internaţionale pe marginea cazului furtului de tablouri din Olanda.
"Ipoteza a fost din nefericire, confirmată deunăzi. În satul global veştile se răspîndesc instantaneu”, adaugă sursa citată, care reaminteşte, pe scurt, trista poveste a celor şapte pânze semnate de autori celebri.
După ce au fost furate dintr-un muzeu din Rotterdam, în 2012, de o bandă de răufăcători români, "până deunăzi a mai pâlpâit firava speranţă a recuperării lor. Speranţa a fost brutal spulberată prin mărturisirea făcută de mama principalului acuzat din acest dosar, Radu Dogaru. Pentru a-şi apăra fiul, aflat în imposibilitatea de a găsi cumpărători ai capodoperelor furate de la Kunsthal, spre a şterge urmele, ar fi pus pe foc pânzele”, reaminteşte sursa citată.
Cotidianul german Der Tagesspiegel, relatând istoria tablourilor furate, citează declaraţia directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Orberlander-Târnoveanu, potrivit căruia "faptele comise de hoţii români sunt crime împotriva umanităţii”.
"Un păcat de neşters, de neiertat, consideră familia Cordia, vestită colecţionară de artă, sacrilegiul, crima comisă de hoţii brutali, ignoranţi, lacomi. Vestita familie de inudstriaşi este posesoarea unei colecţii de 250 de piese de artă, datând din 1860 până în 1970. Din aşa-numita colecţie Triton făceau parte şi tablourile furate în octombrie 2012. Potrivit experţilor, cele şapte pînze pe care posesorii lor, dar şi publicul iubitor de artă nu le vor mai vedea niciodată, cum afirma, citată de agenţia DPA, familia Cordi
