Aviatorii militari români sărbătoresc pe 20 iulie, sub patronajul ocrotitorului lor, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, în 1913 pionierii aviaţiei alegându-l pe Sfântul Ilie ca 'patron al aviaţiei'.
Anul 2013 se desfăşoară pentru Forţele Aeriene Române sub semnul împlinirii a 100 de ani de la apariţia primei Legi de organizare a Aeronauticii Militare.
Anul 1913 a marcat un prim pas important în soluţionarea multiplelor probleme de ordin tehnic, organizatoric şi juridic pe care le traversa acest nou domeniu. Prin lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma ''Serviciului de aeronautică militară'', în subordinea Inspectoratului General al Geniului, ce devenea astfel ''Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii''. Serviciul cuprindea două secţii, aviaţia şi aerostaţia, iar atribuţiile sale includeau studierea, procurarea, construirea şi întrebuinţarea ''aparatelor de navigaţiune ce s-ar putea utiliza în armată'', administrarea şi mobilizarea unităţilor din subordine, pe măsură ce acestea urmau să se constituie, instruirea personalului navigant şi tehnic.
Se înfiinţa, de asemenea, Corpul Aeronauţilor Permanenţi (pe baza unui angajament de trei ani), compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Foarte important era şi faptul că prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfi
