Patru sute de drapele româneşti au fost împărţite, sâmbătă, de arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan, credincioşilor care au participat la hramul Mănăstirii "Sfântul Prooroc Ilie" din Topliţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Aproximativ 2.000 de credincioşi ortodocşi de pe valea Mureşului Superior, din Moldova şi Bucovina au asistat, sâmbătă, la slujba de hram de la Mănăstirea "Sfântul Prooroc Ilie" din Topliţa, judeţul Harghita, ctitorie a primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, dr. Elie Miron Cristea.

Mulţi dintre credincioşii originari din alte judeţe, din Bistriţa, Sibiu şi chiar de la Bucureşti au venit încă de vineri seară şi au înnoptat pe pături, sub cerul liber, ascultând slujbele care au durat până dimineaţa la ora 4.00, iar sâmbătă au participat la Liturghia oficiată în curtea mănăstirii de Arhiepiscopul Ioan al Harghitei şi Covasnei.

La finalul slujbei, IPS Ioan a sfinţit cu agheasmă 400 de drapele tricolore româneşti, cusute de măicuţele din Miercurea Ciuc, pe care le-a împărţit credincioşilor, în timp ce se intona imnul ţării.

"Am început, la hramurile mănăstirilor noastre, să le împart credincioşilor icoana României, pentru că drapelul acesta tricolor este icoana României", a spus arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei.

El a cerut "îngăduinţa" credincioşilor să dea, la rândul său, o "interpretare" stindardului naţional.

"Îngăduiţi-mi să dau şi eu o interpretare din inima şi cugetul meu tricolorului românesc. Albastrul - am zis eu că reprezintă însetatul de libertate, Ardealul, culoarea albastră este simbolul libertăţii. Nicio provincie românească nu a tânjit atât după libertate cât au tânjit românii din Transilvania. Galbenul ar reprezenta mănoasele lanuri de grâu din Ţara Românească, din Bărăgan. Dacă aţi trece acum pe acolo, aţi vedea că acea parte a ţării este acum galbenă,