Când preşedintele Traian Băsescu spune că "România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat", ca să-l aducă pe Omar Hayssam în faţa Justiţiei noastre, în mod normal se referă la o operaţiune "de extragere", de tipul celor practicate la capturarea criminalilor de război nazişti, din ţări ale Americii Latine.
Rezultă că Omar Hayssam nu se afla în vreo închisoare siriană (cum s-a zvonit că ar fi fost încarcerat, în Siria, sub acuzaţia unei tentative de lovitură de stat, crimă mai gravă decât cea de terorism, pentru care fusese condamnat dincoace, ceea ce ar fi justificat ca ţara arabă să nu ni-l predea), ci avea libertate de mişcare.
Întrucât deţinem un acord de extrădare cu Siria (la a treia bâlbâială, Ponta spune că nu-i semnat decât de noi), operaţiunea "de extragere" trebuie să fi avut loc pe teritoriul altui stat, de exemplu, Egipt, unde va fi fost momit şi "făcut pachet".
Aceasta este importanţa bâlbâielii premierului, care, neştiind că avem acord, apoi corectându-se, a arătat că, de fapt, habar n-are cum a decurs operaţiunea şi cu ce probleme s-a confruntat, deşi se lăudase că a fost la curent, tot timpul - mă rog, ştim de mult, deja, că fie şi atunci când afirmă adevărul, nu-i decât o coincidenţă (desigur, rămâne şi posibilitatea ca Siria să ni-l fi predat pe Omar Hayssam, pur şi simplu, iar Băsescu să mintă "diplomatic", pentru a-l acoperi pe preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, dar, cum spuneam, asta n-ar fi decât o coincidenţă).
Băsescu trăieşte voluptuos momentul: "Nu confirm, repet, nu confirm că Omar Hayssam a fost preluat din Siria. De asemenea, nu confirm că a fost repatriat cu un avion al Armatei Române şi nu confirm că a fost repatriat în baza unui acord de extrădare", a spus preşedintele, urmărind, pe de o parte, să-şi apere "drepturile de autor" asupra operaţiunii, dar şi să-şi râdă de Cabinetul Ponta, ca
