Volatilitatea, de săptămâna trecută, a raportului euro/leu a fost minimă, cursul mediu fluctând într-un culoar de circa 2,5 bani, influenţată de apetitutul pentru risc. Euro a urcat de la 4,4232, la începutul săptămânii, la 4,4467 lei, la jumătatea ei, pentru ca vineri, BNR să anunţe o medie de 4,4283 lei. Ultima şedinţă a săptămânii s-a deschis la 4,4270 – 4,4290 lei, aproape de închiderea de joi. După o creştere peste pragul de 4,43 lei, euro a revenit pe scădere, la închidere cotaţiile situându-se la 4,4210 – 4,4240 lei.

Săptămâna aceasta, euro ar putea să se menţină în jurul valorii de 4,42 lei, fiind posibilă chiar o scădere sub acest nivel, în cazul în care investitorii străini îşi vor majora expunerile pe titlurile de stat româneşti, având în vedere că se vor desfăşura noi licitaţii. Presiunea pe leu nu va fi foarte mare, Finanţele plasând joia trecută obligaţiuni de stat cu scadenţa la trei ani în valoare de 336,5 milioane euro, dublul sumei programate, în timp ce randamentul a scăzut la 2,75% iar cererea de cumpărare a fost de aproape 600 milioane euro. De la începutul anului Trezoreria s-a împrumutat cu peste 1,4 miliarde euro prin trei emisiuni de obliga¬ţiuni în valută pe piaţa internă cu maturitatea de trei an. Pe de altă parte, Guvernul pregăteşte o nouă ieşire pe pieţele externe, majorând plafonul de emisiune de la 7 la 8 miliarde euro. În piaţa la termen de la Sibiu, euro a scăzut de la 4,47 la 4,4575 lei, în timp ce preţurile pe decembrie au scăzut la 4,4802 lei iar pe martie la 4,49 lei. Cursul dolarului american a scăzut de la 3,3933 la 3,3787 lei, iar francul elveţian a fluctuat între 3,5720 şi 3,6036 lei, închizând săptămâna la 3,5812 lei. Declaraţiile preşedintelui Rezervei Federale americane, Ben Bernanke, în faţa comisiilor de specialitate ale Congresului şi Senatului SUA, nu au lămurit investitorii în ceea ce priveşte politica monet