Laurenţiu Baciu, proprietarul Romagria, o fermă cu afaceri de 1,2 milioane de euro anul trecut şi preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), spune că investitorii străini sunt în continuare interesaţi de achiziţii de terenuri pe piaţa locală şi susţine în acelaşi timp că a fost contactat în acest sens de reprezentanţii mai multor amabasade străine de la Bucureşti.
„Ajung la mine pentru că ştiu că sunt preşedintele LAPAR şi stiu ce se întâmplă într-o parte sau alta. Am stat de vorbă cu reprezentanţii ambasadelor din Israel, Egipt, Qatar şi a Italiei. La Ministerul Agriculturii nu s-a mai discutat nimic, am avut o întâlnire, dar nu am ajuns la o concluzie, există un proiect de act normativ, dar este făcut pe genunchi“, spune fermierul care deţine o fermă de 1.000 de hectare în judeţul Bacău.
Cu cinci luni înainte de momentul în care România va liberaliza piaţa funciară agricolă, iar persoanele fizice străine vor putea cumpăra la liber teren, Ministerul Agriculturii nu a pus în aplicare nicio măsură concretă pentru a frâna „setea“ de teren agricol a investitorilor din străinătate. Totuşi, nici în primii şapte ani de aşa-zisă interdicţie autorităţile nu au limitat achiziţiile. Orice investitor a putut prelua terenuri arabile româneşti prin intermediul unei companii înregistrate local. Astfel, a fost făcut grosul achiziţiilor, estimate la 800.000-1 milion de hectare, adică 7%-8% din totalul suprafeţelor agricole.
În acest context, România se află pe primul loc între ţările din Europa şi pe locul zece în lume în funcţie de procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital străin, potrivit unui raport al GRAIN, o organizaţie neguvernamentală care luptă pentru drepturile micilor fermieri.
Cei mai mari investitori străini în terenurile agricole pe plan local prin achiziţii şi contracte de arendă sau
