Tulcea. Constanţa. Satu Mare. Baia Mare. Suceava. Oradea. Arad. Craiova. Opt aeroporturi situate în zone strategice ale României zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc” cu cel mult două zboruri pe zi. Ce sens are ca acestea să mai rămână funcţionale şi care sunt şansele de salvare pentru a deveni totuşi viabile din punct de vedere economic?

"Am fost săptămâna trecută cu nişte turişti străini la Murighiol. Am plecat din Bucureşti, iar deplasarea până acolo a fost un coşmar. GPS-ul ne-a arătat trei rute, dar tot am făcut cinci ore“. Roxana Bălcescu, proprietara agenţiei de turism CMB Travel, se întâlneşte frecvent cu astfel de situaţii. Turistul străin care îşi doreşte să ajungă în Delta Dunării zboară, de exemplu, trei ore din Franţa până la Bucureşti, de unde mai face şase ore, deci dublu, până la Tulcea sau Sulina. Asta în timp ce aeroportul internaţional „Delta Dunării“ de lângă oraş zace nefolosit. Nicio companie aeriană nu zboară în mod regulat pe acea pistă, păzită straşnic din zori şi până în seară de cei 45 de angajaţi. Niciunul din cei 45 nu poate explica de ce aeroportul se numeşte internaţional. Sau măcar aeroport. O vizită pe pagina aeroportul-tulcea.ro scoate în faţă sloganul „Poarta de intrare în Delta Dunării“. Rubrica „pasageri şi vizitatori“ nu are conţinut, nici cea legată de informaţii utile. Deşi nicio companie aeriană nu şi-a pus Tulcea pe propria hartă, nici măcar transportatorul naţional TAROM, ni se spune totuşi de ce merită să ajungem acolo: „România deţine un peisaj unic - Delta Dunării. Înainte să se unească cu Marea Neagră, Dunărea creează un habitat unic - Delta. Aceasta nu este doar un peisaj creat pe cale naturală, dar şi un habitat al unor specii de animale sălbatice unice în lume“. 

Dacă informaţii utile nu găsim, la secţiunea Galerie Foto prima fotografie care sare în ochi este cea a directorului aeroport