Unul dintre cei mai apreciaţi şi traduşi scriitori din Ungaria – Attila Bartis – a recunoscut azi, în Plan B café unde a participat la o întâlnire cu publicul, alături de poetul Istvan Kemeny – că reuşeşte să trăiască exclusiv din ceea ce scrie. “Nu e un merit, un ştiu exact cum supravieţuiesc de pe o zi pe alta sau cum va fi mâine.”

Attila Bartis a povestit că este unul dintre puţinii scriitori maghiari care reuşeşte să trăiască din literatura pe care o scrie. “A scrie este o decizie personală. Cel care ia această decizie ştie exact cât de greu va fi, la ce are şanse sau la ce nu mai are şanse. Nu e corect ca, după ce am luat această decizie de a scrie, să ne plângem prea mult de milă...” a povestit Attila Bartis care a acceptat să acorde un mini-interviu şi pentru Bistriţeanul.ro.

Ce aţi recomanda unui tânăr care vrea să devină scriitor?

Attila Bartis: În primul rând să scrie! Fără scris nu se poate să devină nimeni scriitor... Lectura trebuie să fie ceva normal, de la sine înţeles.

Pentru cine scrieţi?

Attila Bartis: Pentru nimeni. Când scriu, se întâmplă textul în mine şi se întâmplă textul pe hârtie. Nu scriu pentru nimeni. Nici pentru alţii, nici pentru Dumnezeu, nici pentru mine însumi. Pur şi simplu scriu.

Care a fost cel mai frumos moment al festivalului...?

Attila Bartis: Grea întrebare. N-a fost moment în festival care să nu fie important. Totul m-a impresionat. Tot festivalul a fost formidabil. Foarte rar se întâmplă la un asemenea festival să te simţi acasă – şi cum nu poţi să spui care e cel mai frumos moment acasă – nici la festivalul de poezie de la Bistriţa nu pot să selectezi aşa ceva. Au fost foarte multe momente foarte importante. Nu pot şi nici nu vreau să-l aleg pe cel mai frumos...

Ce ar avea de învăţat poeţii de la prozatori sau prozatorii de la poeţi...?

Attila Bartis: Dacă ar fi să răspun