Cheltuielile de personal din administrație au crescut, într-un singur an, cu 700 de milioane de euro. Cifra este nejustificată și neadaptată la tendințele globale, de înghețare completă a acestor costuri. Din fericire, probabil că i-a panicat suficient și pe guvernanți, care se zbat de o lună în declarații privind reducerea acestor cheltuieli, chiar dacă metodele găsite frizează absurdul. Între acestea, impunerea unui salariu minim diferențiat de la stat la privat și elaborarea unei noi legi a salarizării unitare, deși atât sindicatele, cât și mediul privat afirmă că actualele norme ar fi bune, doar că nu sunt aplicate

După ce guvernul Boc a fost doborât, practic, de decizia scăderii abrupte a cheltuielilor din administrația publică, actualul Executiv a reușit să cheltuiască, în primele cinci luni ale anului (din păcate, ultimele cifre oficiale disponibile datează de la 31 mai), cu o cincime mai mult decât în același interval de anul trecut. Și asta, deși numărul de funcționari a scăzut, între timp, cu 15.000. În cifre, este vorba de o creștere a cheltuielilor cu aproape 3,2 miliarde de lei - circa 700 de milioane de euro, sumă ce include şi reîntregirea lefurilor. Pentru comparație, Autostrada Soarelui, care leagă Capitala de Constanța, a costat cu circa 100 de milioane de euro mai puțin.

Așadar, măsurile de corectare ale acestei anomalii nu erau numai necesare, ci nu mai puteau fi amânate. Prin urmare, de o lună, guvernanții se întrec în declarații pe tema reducerii efectivelor de funcționari publici. Unele dintre ele s-au concretizat deja, prin OUG nr. 77/2013, ce urmează să intre în vigoare la începutul lunii august. Actul normativ prevede desființarea tuturor posturilor vacante din sectorul bugetar (cu excepția sistemului sanitar și educațional). În cuvintele premierului Ponta, „vor fi desfiinţate aproape 60.000 de posturi vacante, posturi fie n