Pentru mii de copii, mami şi tati nu există. Sunt doar nişte personaje difuze, al căror chip nu-l mai reţin fiindcă, după ce le-au dat viaţă, i-au lăsat în saloane de spital ori prin parcuri.
Şi mai grav e că mulţi copii părăsiţi nici nu vor primi şansa la o nouă familie. Legislaţia în vigoare presupune teancuri de acte şi proceduri cronofage, iar mulţi dintre cei care îşi doresc să adopte nu vor copii romi. În unele cazuri, chiar dacă i-ar dori, nu-i pot lua acasă întrucât părinţii biologici nu-şi dau acordul.
Familie îmbogăţită
La 7 ani, Lorena e veselă şi zâmbitoare. Se joacă în Orăşelul Copiilor şi din când în când vine la mami să-i şoptească ceva îmbrăţişând-o. Al şaptelea copil al unor romi, fetiţa a fost abandonată la trei luni şi a ajuns în plasament. Deşi avea deja un fiu natural, Corina Tirla şi soţul ei au decis că ar vrea să ajute copiii părăsiţi de părinţi. "Iniţial voiam să luăm copii doar în plasament. Ne speria gândul adopţiei", spune orădeanca.
După multe frământări, s-a răzgândit şi nu regretă. "La prima întâlnire, Lore nu s-a desprins de piciorul meu. Am simţit că e a mea, nu m-a interesat că-i ţigăncuşă sau româncă", spune femeia. "I-am povestit că o altă doamnă a avut-o în burtică, dar n-a putut s-o crească. Şi că noi suntem acum familia ei şi o iubim", povesteşte mama adoptivă. Cazul lor a fost unul norocos, căci Lorena era deja declarată adoptabilă, aşa că familia Tirla a putut-o lua acasă în mai puţin de un an de la începerea demersurilor.
Părinţi cu asociaţie
Ştiind că adopţia e un proces dificil, Corina a iniţiat împreună cu alţi orădeni Asociaţia Părinţilor Adoptivi din Bihor, care vrea în primul rând să-i unească pe părinţii adoptivi, dar şi să-i îndrume pe cei care ar vrea să facă acest pas. Preşedintele ONG-ului e Vasile Sana. Omul are deja copii mari, la casa lor, dar a adoptat nu de mult o fetiţă, An
