Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va cheltui în perioada iulie-noiembrie 122.310 de euro, din care 50% reprezintă bani europeni, pentru o campanie de informare privind gazele de şist, domeniu aflat încă la început în România, dar care a aprins dezbateri încinse mai ales din cauza efectelor de mediu pe care acest tip de exploatări le generează.
La finalul lunii februarie, peste 8.000 de persoane din mai multe judeţe ale ţării, între care preoţi, dar şi oameni politici, au protestat, la Bârlad, împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist, mitingul încheindu-se cu un marş pe străzile municipiului. Posibilitatea începerii explorărilor de gaze de şist a încins spiritele chiar şi peste graniţă, bulgarii opunându-se lucrărilor care ar urma să fie demarate şi în Dobrogea.
Cum s-a schimbat complet poziţia faţă de gazele de şist
Poziţia statului român în ceea ce priveşte acest domeniu s-a schimbat radical, în mai puţin de un an de zile. Gazele de şist au fost unul dintre aspectele cuprinse în moţiunea de cenzură redactată de USL în urma căreia a fost demis guvernul Ungureanu. Într-un an de zile însă, guvernul Ponta a trecut fără nicio explicaţie de la moratoriu împotriva gazelor de şist la avize de mediu şi la concluzia că explorarea lor nu reprezintă de fapt niciun pericol, ba chiar un element de strategie naţională. Mai mult, acum statul, prin ANRM va cheltui peste 60.000 de euro, parte a unei campanii de 122.310 de euro, pentru a-i informa „echilibrat“ pe cetăţeni despre ceea ce presupune explorarea şi exploatarea gazelor de şist.
„Printre activităţile principale ale proiectului se numără studii sociologice (sondaje, focus-grupuri), întâlniri cu autorităţile locale, materiale tipărite (ziare, pliante, etc.) şi evenimente publice spre sfârşitul campaniei“, spune Anca Baciu, managerul acestui proiect în cadrul ANRM.
