Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeană acţionează în vederea îmbunătăţirii, la nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infracţiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE. Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări şi urmăriri penale, acesta urmând să aibă competenţa, la nevoie, de a trimite în judecată – în instanţele din statele membre – persoanele învinuite de săvârşirea de infracţiuni care afectează bugetul UE. Parchetul European va fi o instituţie independentă, supusă controlului democratic. O structură descentralizată, eficientă din punctul de vedere al costurilor Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naţionale. Procurorii europeni delegaţi vor efectua cercetările şi urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal naţional şi aplicând legislaţia naţională. Acţiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanţă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente şi ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanţiale. Instanţelor naţionale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acţiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanţele naţionale. În acelaşi timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăşurate de Parchetul European. Un “colegiu” format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncţi şi 5 procurori delegaţi, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel naţional şi cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.

Drepturi procedur