Conform unui cercetător de la INCDD „cotele mari ale Dunării favorizează dezvoltarea ihtiofaunei şi se menţine un nivel ridicat favorabil dezvoltării producătorilor primari care pot da un succes mai mare descendenţei, însă efectele favorabile ale nivelului crescut al Dunării asupra resursei piscicole sunt condiţionate, ţinând cont că supravieţuirea puietului depinde de densitatea populaţiei, de calitatea hranei, de competiţia dintre specii”. Favorizate de creşterea apelor sunt – conform cercetătorilor – crapul, caracuda, linul, dar scrumbia, specie care depune icrele în masa apei, este defavorizată. După o statistică a capturilor în Delta Dunării s-a constatat o scădere dramatică: de la 6000 de tone în 1973, la 500 de tone în 1993, braconajul sălbatic la toate speciile fiind una din cauzele principale. Tot cercetătorii de la INCDD spun că efectele cotelor Dunării asupra resursei piscicole se pot confirma peste cel puţin 2 ani.

Conform unui cercetător de la INCDD „cotele mari ale Dunării favorizează dezvoltarea ihtiofaunei şi se menţine un nivel ridicat favorabil dezvoltării producătorilor primari care pot da un succes mai mare descendenţei, însă efectele favorabile ale nivelului crescut al Dunării asupra resursei piscicole sunt condiţionate, ţinând cont că supravieţuirea puietului depinde de densitatea populaţiei, de calitatea hranei, de competiţia dintre specii”. Favorizate de creşterea apelor sunt – conform cercetătorilor – crapul, caracuda, linul, dar scrumbia, specie care depune icrele în masa apei, este defavorizată. După o statistică a capturilor în Delta Dunării s-a constatat o scădere dramatică: de la 6000 de tone în 1973, la 500 de tone în 1993, braconajul sălbatic la toate speciile fiind una din cauzele principale. Tot cercetătorii de la INCDD spun că efectele cotelor Dunării asupra resursei piscicole se pot confirma peste cel puţin 2 ani.