Miniştrii de Externe ai celor 28 de state membre ale Uniunii, reuniţi la Bruxelles, au căzut ieri de acord să înscrie aripa militară a Hezbollahului pe lista organizaţiilor teoriste, reafirmând însă dorinţa de a „continua dialogul” cu toate partidele politice care joacă un rol important în Liban.

Anunţul vine în contextul în care Hezbollah are şi o aripă politică, reprezentată atât în Parlamentul, cât şi în Guvernul de la Beirut, însă membrii grupării şiite nu fac o asemenea distincţie.

„Am făcut un pas important astăzi, sancţionând aripa militară, blocându-i activele, perturbându-i finanţarea şi limitându-i, astfel, capacitatea de a acţiona”, a declarat ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans. Toate organizaţiile şi persoanele de pe „lista neagră” au toate fondurile, activele financiare şi resursele economice îngheţate pe teritoriul Uniunii Europene. Mai mult, este interzis să primească orice fel de fonduri, în mod direct sau indirect, însă există excepţii.

Decizia miniştrilor, un acord politic care este necesar să obţină putere juridică pentru a fi pus în aplicare, se bazează pe „dovezi” potrivit cărora mişcarea libaneză are legături cu acţiuni teroriste comise pe teritoriul european. Astfel, s-a readus în discuţie atentatul de anul trecut de pe aeroportul din Burgas (Bulgaria), soldat cu şase morţi – cinci israelieni şi un şofer bulgar. Joia trecută, la comemorarea unui an de la atentat, ministrul bulgar de Interne, Ţvetlin Iovcev, a spus că „există semne clare care arată că Hezbollah se află în spatele atacului de la Burgas”. Mai mult, Guvernul de la Londra, un susţinător fervent al includerii grupării şiite pe „lista neagră”, a anunţat că va furniza dovezi care demonstrează implicarea libanezilor în atacul din Bulgaria.

De altfel, Marea Britanie, susţinută mai ales de Franţa şi Ţările de Jos, încearcă din luna mai să convingă celel