Economia subterană a României se apropie în acest an de 40 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că bugetul pierde sume uriaşe prin neplata taxelor, contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi TVA. Una dintre cele mai mari firme de consultanţă europene, A.T. Kerney, împreună cu Universitatea din Linz (Austria), a dat publicităţii un studiu comprehensiv, din care rezultă că România are una dintre cele mai extinse economii subterane din Europa, reprezentând 28% din produsul intern brut. Pe primul loc se plasează Bulgaria, cu 31% din PIB, dar vecinii noştri din sud înregistrează pierderi la buget, ca valoarea absolută, de numai 13 miliarde de euro.
În creştere continuă
Este adevărat că, odată cu declanşarea crizei financiare, economia subterană din România a scăzut, în valoare, de la 41 de miliarde euro în 2008, până la un minim de 34 miliarde de euro în 2009. Aceasta s-a datorat doar scăderii bruşte a PIB-ului, de la 139,7 miliarde euro la 117,4 miliarde de euro în 2009. Ponderea a rămas însă neschimbată, la aproximativ 29%. Ulterior, evoluţia fraudelor fiscale şi a muncii „la negru” şi-a reluat parcursul liniar:
- 2010 – 36,3 miliarde euro (29,8% din PIB),
- 2011 – 38,9 miliarde euro (29,6% din PIB),
- 2012 – 38,3 miliarde euro (29,1% din PIB),
- 2013 – 39,6 miliarde euro (28,4% din PIB).
Domeniile proprice evaziunii fiscale
Comerţul angro şi retailul, hotelurile, restaurantele şi producţia sunt domeniile în care economia subterană atinge cel mai înalt nivel. Printre factorii care conduc la creşterea economiei nefiscalizate sunt subraportarea veniturilor, mai ales în domeniul construcţiilor, în special când este vorba de subcontractări.
Totodată, munca la negru este un factor determinant în avansul pe care îl are acest fenomen. În plus, micile tranzacţii precum plata unei că
