Baia comunală nu mai funcţionează din toamna anului 2012. Singura soluţie ar fi preluarea în administrare de un investitor privat. Costurile lunare de funcţionare se ridică la 12.000 de lei. Istoria acestei clădiri este deosebită şi aduce în atenţie o perioadă în care oraşul se dezvolta datorită comunităţii evreieşti.

Baia comunală din Roman este o clădire necunoscută multor romaşcani tineri. Cu toate acestea, pentru cei trecuţi de prima tinereţe, baia comunală va reprezenta mereu un loc aparte. Clădirea băii comunale a fost construită de comunitatea evreiască din Roman, înainte de anul 1870, într-o zonă care, în acele vremuri, era un pol al sănătăţii din oraş. Pe locurile în care acum se înalţă blocuri de patru etaje, înainte erau mai multe instituţii spitaliceşti, un azil de bătrâni, dar şi o comunitate numeroasă de evrei. Unul dintre evreii de renume era un brutar care avea, pe strada Principatele Unite, o fabrică de pâine şi o covrigărie.

Alți oameni, alte obiceiuri, alte vremuri

Evreii romaşcani au vrut ca baia comunală să fie una de renume în zonă. Și au reuşit, întrucât băi asemănătoare se mai aflau doar la Botoşani şi la Sighetul Marmaţiei. Acum, baia comunală arată dezolant. Dar, chiar şi aşa, până în toamna anului trecut, aceasta a fost deschisă bărbaţilor care doreau să facă saună. Administratorul băii comunale avea, parcă, un presentiment că timpul şi evoluţia societăţii vor pune lacăt şi pe această clădire.

Sauna, sau “camera cu aburi”, seamănă cu un mic amfiteatru. Tavanul acestei încăperi este boltit, astfel ca aerul să circule eficient, iar temperatura în fiecare zonă a camerei să fie aceeaşi. “Cuptorul este tot secretul la sauna asta. În cuptor încap pietre de dimensiuni mari, pe care abia le putem căra câte patru-cinci oameni. Sâmbăta era frumos aici, că veneau oamenii. Le plăceau sauna, dar şi celelalte «obiceiuri», cum ar