Care o fi oare calendarul vizitelor lui Traian Băsescu în ţară? Unde se va duce, la ce sărbătoare populară va mai poposi? Sunt, probabil, întrebările momentului pentru Vasile Blaga.
Dacă în urma unei simple ieşiri în natură a preşedintelui la Costeştii Argeşului, 22 de primari PDL au fost excluşi din partid, plus şeful lor de la organizaţie, atunci ce se face Blaga dacă se apucă Băsescu să ia toate iarmaroacele şi bâlciurile la rând de-a lungul şi de-a latul ţării? Să facem o socoteală simplă, 20 de primari de judeţ pe medie, ies vreo 800, la o primă strigare. Ceea ce nu-i de ici, de colo. Un partid tânăr, adică nou-născut ca Mişcarea
Populară, n-ar avea posibilitatea să câştige 800 de primării, dacă s-ar prezenta fraged cum este direct la alegeri.
Dar, dacă partidul se construieşte de sus în jos, neicuşorule, altă făină se macină la moară! Pentru că politica se bazează pe primari. Asta o ştie orişicine. Primarul face listele electorale. Primarul e cu viii, primarul e cu morţii. Primarul ştie tot ce mişcă în localitate, cine lipeşte afişe, cine e cu dăscălimea şi cine cu popimea, primarul dă autorizaţii şi contracte pentru propăşirea urbei. Cine are primari are parte. Să nu uităm că prăbuşirea PDL a fost vestită de zborul unor stoluri masive de primari, uneori organizaţii locale întregi, care şi-au găsit cuib sub streaşina USL.
De la început, partidele noastre, drăguţele, au fost foarte conştiente de teribila armă cu două tăişuri a puterii primarilor. Le-a plăcut când au avut oştiri de primari şi s-au temut mereu de trădare. Guvernele au încercat tot timpul să le cumpere loialitatea, iar, în toate cabinetele, ministrul Administraţiei a fost o piesă grea, atât la Palatul Victoria, cât şi în partid. Exemple? Elena Udrea vă spune ceva? Liviu Dragnea? Ca să ne limităm la titulari recenţi ai postului. Marele cadou pe care partidele, toate de comun
