Printr-o ciudată ironie a sorţii, Bentley-ul distrus de un tren acum câteva zile are în spate o istorie legată puternic de cursele contra trenurilor expres. Dar timpurile sunt altele...
Atunci când Walter Owen Bentley introducea aluminiul în motoarele de mare putere care aveau să fie folosite la avioanele din Primul Război Mondial, nici nu bănuia ce moştenire va lăsa mărcii care urma să-i poarte numele. Dar Bentley nu era singurul inginer genial al vremii sale – toată perioada antebelică abundă de nume mari în istoria automobilelor – ci doar unul cu foarte multă baftă: unul dintre britanicii bogaţi care-i cumpărau maşinile (celebrul club Bentley Boys) i-a cumpărat şi marca, iar astfel Bentley a avut cu ce să-şi dezvolte nu doar maşinile, ci şi să le ducă la un nivel care a atras apoi atenţia celor de la Rolls-Royce. ..
Dar băieţii Bentley nu au salvat doar marca, ci i-au imprimat şi o aură care dăiunie chiar şi acum, căci milionarii posesori de Bentley se întreceau în anii ’30 în tot felul de curse. Legendară a rămas cursa contra Le Train Bleu – expresul de noapte francez, care mergea de la Calais până pe Riviera, adică din cel mai nordic punct al Franţei, până în sudul ei plin de căldură, femei frumoase şi lux orbitor. Cursele Trenului Albastru au stârnit iniţial admiraţia faţă de marca Rover, căci a fost prima care a izbutit să bată expresul de noapte într-o cursă întinsă pe mai bine de 1.200 de kilometri!
Auzind acestea, un milionar britanic, Woolf Barnato, posesor de mine de diamante în Africa de Sud şi pilot celebru, câştigător de trei ori a formidabilei curse de 24 de ore de la Le Mans (cu Bentley, desigur), a declarat că va fi în stare să ajungă de la Cannes chiar la clubul său din Londra înainte ca trenul plecat din acelasi loc să ajungă la Calais – o întrecere demnă de anul 1930, an în care, evident, traversarea Canalului Mâneci
