Când te uiţi la cozile care se formează din ce în ce mai des în agenţii şi sucursale, ai spune că băncile nu mai fac faţă la câte credite dau. În realitate este tocmai invers, iar cozile sunt formate de oameni care plătesc rate la credite vechi sau care achită facturi. De fapt, „vânzarea“ de servicii şi invenţiile în zona comisioanelor tind să devină principalele activităţi aducătoare de venituri pentru bănci. Despre credite, numai de bine. Deşi nu o spun direct – ar fi o proastă mişcare de marketing -, băncile lucrează zi de zi pentru a transmite clienţilor persoane fizice că nu mai pot sau nu mai vor să le dea credite. Fie că încearcă să direcţioneze clientul către alte produse, fie că vin cu impuneri de multe ori de neînţeles în ceea ce priveşte actele necesare şi procedurile de verificare, băncile fac totul pentru a deveni cât mai puţin atractive.
Cerinţe stupide şi produse -fantomă
Nu trebuie să ai cine ştie ce abilităţi pentru a constata că strategiile băncilor converg spre îndepărtarea clienţilor de zona creditelor clasice. Prin credit ipotecar se înţelege astăzi credit „Prima Casă“, ce să mai vorbim despre împrumuturile de nevoi personale, victimele principale ale crizei, ale legilor noi şi ale normelor date de Banca Naţională a României. Un astfel de împrumut am încercat şi noi să luăm de la câteva dintre băncile care, în perioada de glorie, erau lideri pe acest segment. Încercăm, în lei, la o bancă grecească prezentă în top 10. Parcă luată prin surprindere de întrebarea noastră – am pretins că vrem un credit de nevoi personale în valoare de 20.000 de lei -, angajata băncii ne informează cu jumătate de gură că „Da, există un credit de nevoi personale, dobânda anuală efectivă ajunge 18,5%“, însă nu uită să adauge: „Dar nu mai bine vă luaţi un card de credit? Aveţi şi perioadă de graţie, şi primiţi şi bani înapoi pentru cumpărături“. Situaţia se
