Dincolo de orice comentarii, asumarea de către autorităţile locale a iniţiativei unui grup de brăileni entuziaşti, privind depunerea candidaturii Brăilei pentru titlul de capitală culturală europeană a anului 2021 este una cât se poate de lăudabilă. Chiar dacă transpunerea ei în practică presupune un efort uriaş, derularea acestui proiect va necesita o serie de acţiuni de amploare şi binevenite, care măcar vor responsabiliza edilii locali pentru cel puţin 7 ani de acum încolo şi care, indiferent de rezultatul final, vor contribui indiscutabil la dezvoltarea pe viitor a acestui oraş.

Totuşi, trebuie să o recunoaştem cu toţii, misiunea - deşi nu total irealizabilă - pare una aproape imposibilă şi cred că suntem cu toţii conştienţi de asta, mai ales după cum decurg lucrurile în prezent. Dar Brăila ar avea şanse mai mari la a fi o capitală europeană pe alte capitole, la care are un potenţial mult mai dezvoltat şi pe care aproape că l-a cultivat oficial în ultimii 23 de ani. Capitole pe care, poate, autorităţile brăilene nu le-au conştientizat cu adevărat, dar la care se pot gândi pe perioada acestor concedii.

De exemplu, Brăila ar putea candida cu şanse reale de succes la titlul de capitala europeană a peştilor. Fiind un oraş la Dunăre, cu potenţial uriaş în ale pescăriei, nefructificat însă în niciun fel, la capitolul peşti ocupăm un loc fruntaş în UE. Nu de alta, dar nu există reţea de proxeneţi destructurată (de alţii) aiurea prin Europa care să nu aibă o strânsă legătură cu Brăila. Sau am putea combina acest titlu cu cel de capitală europeană a cărnii. A cărnii vii, desigur. Nu cred că există client al bordelurilor - legale sau nu - din Spania, Italia, Franţa, Belgia, Germania ori Olanda care să nu fi "gustat" din prospăturile exportate - sau mai corect spus traficate - de pe meleagurile brăilene.

Desigur, la fel de bine Brăila a