Scris de Otilia Șandor - Persoanele peste 65 ani nu prea au şanse la transplant în România.

România a crescut mult în ultimii ani la numărul de vieţi salvate prin transplant, după campaniile mediatice locale (printre care se numără şi Jurnal bihorean) şi naţionale („Există viaţă după moarte” – emisiunea ProTV). Cu toate acestea, în ţara noastră se întâmplă încă lucruri inimaginabile, printre care şi faptul că persoanele peste 65 de ani nu mai pot primi organe prin transplant şi prin urmare sunt condamnaţi la moarte.

Organizatia Mondială a Sănătăţii a sesizat eforturile media şi chiar a invitat ziarişti de la ProTV să ilustreze cele mai eficiente campanii medicale de presă din ultimul an, la Conferinţa Internaţională de la Zagreb. Astfel, reportajele ProTV au fost văzute şi luate drept model de reprezentanţii unor sisteme de sănătate.Diferenţe uriaşe

Totuşi s-a observat şi faptul că, de pildă, în Croaţia, unde bugetul de sănătate e de cinci ori mai mic ca la noi, transplantul de cord si implantul de inimi artificiale sunt deja o rutină. Mai mult, în Croaţia nu se consideră că o grefă este folosită inutil dacă se aplică unui septuagenar, în timp ce în România, pentru transplant, există încă o limită de vârstă – 65 de ani. Prin urmare, toţi românii care au peste 65 de ani sunt scoşi automat de pe listele de aşteptare la transplant şi nu au nicio şansă.

Croaţia are de altfel cel mai vârstnic donator din lume – un om de 94 de ani şi asta graţie rolului Bisericii Romano-Catolice jucat în promovarea salvării de vieţi omeneşti prin transplant.

Diferenţele între ţara noastră şi altele, ca şi Croaţia, rămân uriaşe. De pildă, la intrarea celui mai mare centru de transplant din Zagreb scrie: „Nu luaţi organele cu voi în Rai”, iar Sonja Pasini, coordonatorul de transplant explică: „Raiul ştie că avem nevoie de el aici. Din 10 donatori, cel mult familia un