Lupta cu corupţia, inclusiv condamnarea demnitarilor de rang înalt care au fentat statul, implicarea activă a societăţii civile, dar şi strategiile de informare a oamenilor simpli despre UE. Sunt doar câteva exemple pe care am putea să le luăm de la noii cetăţeni europeni
O ţară cândva autoritară, afectată de conflicte, în care mişunau în voie criminalii de război, unde corupţia economică şi politică persistă încă, monopolurile de stat au rămas intacte, iar rata şomajului printre tineri depăşeşte 40%. Aşa a descris noul stat UE, pe blogul de pe „New York Times“, Alan Riley, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii City din Londra.
„În ciuda faptului că această ţară a depus eforturi substanţiale pentru depăşirea războiului şi a autoritarismului, există motive convingătoare pentru care primirea ei în UE poate fi considerată drept prematură. Corupţia economică şi politică persistă, iar justiţia din Croaţia deseori arată o atitudine relaxată faţă de aceste procese. Cea mai mare ameninţare constă în punctele economice slabe, care îngreunează capacitatea Zagrebului de a susţine controversata agendă de reforme europene“, argumentează specialistul.
Germania şi austria pe post de lobbişti
Chiar şi aşa, cel de-al 28-lea stat-membru al Uniunii Europene a avut doi susţinători de marcă - Germania şi Austria - , de care e legată istoric şi economic, care au făcut un lobby agresiv pentru includerea Croaţiei în spaţiul comunitar. Acum tinerilor profesionişti de la Zagreb, care promit să schimbe ţara, nu le rămâne decât să întărească economia fragilă, să optimizeze justiţia şi statul de drept, să continue să combată coruţia, mai notează profesorul Alan Riley.
„Aderarea croaţiei înseamnă că uşile sunt deschise“
Am încercat să aflăm de la experţii moldoveni şi croaţi ce putem învăţa din experienţa celui de-al doilea stat din fosta Iugoslavie c
