Artera centrală de pătrundere în Șchei, Ulița Mare, s-a numit in documentele medievale germane,,Agergasse’’și str. ,,Stefan cel Mare”, str. ,,Emil Socaciu” și inainte de revolutie 30 Decembrie și astăzi strada Prundului.
De la Poarta Șchei în sus erau niște locuri libere numite ,,Zwinger” sau ,,Parkchen’’ si aici membrii breslei cojocarilor faceau exerciții de tragere cu arma sambăta după vecernie.
Tot aici breslașii își țineau serbarile periodice. Pana in 1925 aici era un restaurant ,,Zum Schneider-Zwingwer’’(Zwingerul Croitorilor). Ridicandu-se aici noua aripa a Institutului Forestier la 1925, o parte din ziduri a fost dăramat o parte din zidul Cetatii. Totuși documentele medievale confirma pentru această zonă numeroși contribuabili romani. In registrele de dare din 1494 apar nume ca Petrascul, Tatul, Vassy ,,in monte”(din munte?), Valcul. In registrul din 1540-1554 gasim pe Stan Maikena, Dymitro al lui Vasie, Dussa, Barzan (desigur Barsan), Vassie Sytta, Dimitrie Corlad. In cel din 1559-1561, in perioada venirii aici a diaconului Coresi cu tiparul sau, gasim pe Mircan, Sindrila, Stan Costea, Frații Văsii, Oprea Hoban, Stan Sohan, Roman, Gociman, Stan Luca, Stanca Oțoțoi. Intre 1581-1592 mai aflam pe Furcă, Stan Călcătoare și Stan Popa. In 1585 gasim pe Sava, Silda, Hotvizul. In 1688 aflam pe Vasile Fainăbună, Dimitrie Racnea, Flore Sasul, Stoica Ototoiul, Ioan Bubruza. In 1697, intre altii pe popa Oprea, iar in 1725 soția lui Petru Hars. Fiecare nume consemnat aici aminteste de familii de prestigiu din Schei. Lipită de Poarta Mureșenilor (ridicată la 1827) s-a zidit școala săsească de gimnastică. Pe partea de nord, spre Ciocrac se deschide strada Baiulescu, fosta C.Parhon si până de curand ,,Bicazului”. Prin numele ei strada amintea de doi mari cărturari Bartolomeu Baiulescu si fiul sau dr. Gheorghe Baiulescu. La capătul străzii impresionează o clăd
