Motto: „Qualis artifex pereo!” (lat. Ce mare artist piere!), ultimele cuvinte ale lui Nero

Cineva, nu ştiu cine, oricum „persoană importantă”, are grijă de popor, nu-l lasă în bezna neştiinţei, îl îndeasă cu ştiri, unele peste altele, ca să nu se mai ştie care dintre ele ar avea vreun impact asupra opiniei publice, să nu se poată stabili o ierarhie, este un talmeş-balmeş „organizat”, ca să pierzi firul şi să zici: ducă-se, a trecut, de ce să-mi mai bat capul? Psihologia de masă a gustat din plin emoţiile bacalaureatului, l-a condus pe Fenechiu spre locul de detenţie şi şi-a încasat pomenile de la înmormântarea mamei Becalilor. Oare câţi dintre români mai ştiu sau vor să-şi amintească de rezultatele recensământului din 2011, făcute publice pe 4 iulie a.c.? Aţi observat şmecheria? Centrul de manevră a substituit recensământul cu referendumul, doar începe tot cu „r”; mulţi aud, dar nu pricep, de ce să-i doară capul, sunt alte greutăţi şi priorităţi, recensământ-referendum, tot un drac!

Recensământul nu-i singurul subiect important care a fost ocolit cu grijă; la fel, din tabăra cealaltă, nu se mai vorbeşte de modificarea Constituţiei, iar de regionalizare doar Dragnea mai pronunţă cuvântul. Orice ezitare în tabăra uselistă este o minge ridicată la fileul Cotrocenilor, de unde ni se transmite triumfător că se vrea referendum de reconfirmare al celui din 2009, atunci când, pe ultima sută de metri, au sosit voturile lui Teodor Baconschi din Franţa cu care meşterul cârmaci ne-a ciuruit, a reuşit să fie validat cu 50%+1 dintre alegători. Aleluia! Barosane, dar ce faci că acum se ştie precis câţi alegători avem? Nu se mai poate minţi cu cei trei milioane de români plecaţi la slugărit Europa; sunt, în realitate, mai puţin de jumătate de milion de alegători risipiţi în lume care se adaugă la cei 16.269.838 cetăţeni cu drept de vot aflaţi în ţară. Cifra asta anu