„Din nefericire cu patronul avem nişte probleme foarte mari de comunicare. Cred că acum mai mult ca oricând am fi avut nevoie de el lângă noi. Trebuie să ne întărim“. Declaraţia îi aparţine celui care şi-a „încredinţat viaţa“ omului „cu aură“, adică e a lui Mihai Stoica, celelalte cuvinte cu ghilimele despre Gigi Becali fiind tot citate din managerul general al Stelei. Sigur, declaraţia poate fi doar (încă) un mesaj de linguşire faţă de patronul aflat după gratii. Aveam asemenea mesaje şi înainte să fie închis Becali, avem şi acum periodic.

Dar să presupunem că e mai mult decât atât. Cel mai probabil, din context, se referă la nevoia de a mai aduce jucători la echipă. Ea este evidentă, chiar dacă Steaua a început în forţă sezonul şi mi se pare în continuare principala favorită la titlu. Includ în această forţă şi contribuţia arbitrilor în meciul cu Ceahlăul, dar argumentul principal rămâne echipa şi pregătirea ei. Nu cred însă că e capabilă să facă faţă, la nivel înalt, în două competiţii cu lotul actual - orice absenţă se simte imediat. Nu doar cea permanentă, din atac. Şi alte posturi sunt vulnerabile şi pot deveni chiar mai problematice dacă mai pleacă jucători.

Ok, să revenim la comunicarea dificilă cu patronul în problema transferurilor. De ce e atât de dificilă? Nu înţelege Becali că mai e nevoie de jucători? Sau înţelege, dar are ultimul cuvânt în privinţa oricărei propuneri, iar verificarea video e mai dificilă din închisoare şi cea pe viu chiar imposibilă? Dar de ce n-ar avea încredere în managerul şi antrenorul cărora le încredinţase aparent „putere maximă“? Citatul îi aparţine aceleiaşi persoane, puterea maximă însă mai degrabă nu. Altfel, dacă puterea chiar ar fi maximă, comunicarea cu patronul ar putea fi minimă, ultima problemă pentru a face un transfer.

Prima e evident cea a indisponibilităţii financiare, în continuare de neînţe