Răceala ta mi-e rece peste carne

Şi visul tău mi-e vis din altă lume

Iar ducerile n-au cum să se-ntoarne:

Sunt doar vuiri de vaiete postume.

Mă laşi, te las, te duce dară-o vreme

Chiar veşnicii, de-ar fi să se întâmple,

Nimicul se va umple de dileme

Şi cei rămaşi vor fi mai albi la tâmple.

Dar nu ţi-am spus sau poate că ştiai

Că dincolo de mâna cea absentă

Era un tandru glas ce-l auzeai

Sub vuiet de iubire corigentă.

Acum, te las tăcerii cea de piatră

Şi criptei reci ce-n veci îţi va fi casă,

Dar duhul cald ţi-l voi păstra în vatră

Şi-mbrăţişarea ta-mi va fi acasă.

În memoria mamei mele,

Florentina Penes (Puica),

care pe 22 iulie ar fi împlinit 66 de ani

Răceala ta mi-e rece peste carne

Şi visul tău mi-e vis din altă lume

Iar ducerile n-au cum să se-ntoarne:

Sunt doar vuiri de vaiete postume.

Mă laşi, te las, te duce dară-o vreme

Chiar veşnicii, de-ar fi să se întâmple,

Nimicul se va umple de dileme

Şi cei rămaşi vor fi mai albi la tâmple.

Dar nu ţi-am spus sau poate că ştiai

Că dincolo de mâna cea absentă

Era un tandru glas ce-l auzeai

Sub vuiet de iubire corigentă.

Acum, te las tăcerii cea de piatră

Şi criptei reci ce-n veci îţi va fi casă,

Dar duhul cald ţi-l voi păstra în vatră

Şi-mbrăţişarea ta-mi va fi acasă.

În memoria mamei mele,

Florentina Penes (Puica),

care pe 22 iulie ar fi împlinit 66 de ani