Andreea Cervatiuc, cercetător botoşănean recunoscut internaţional, susţine că mediul universitar canadian este foarte performant, dar şi scump.
Reporter: - Ce înseamnă pentru dumneavoastră premiul pentru excelenţă în cercetare?
Andreea Cervatiuc: - Un premiu este un simbol de recunoaştere a unui efort, a unui merit sau a unei strădanii. În cazul meu, este vorba despre un premiu foarte onorant şi de mare prestigiu, TESOL Award for Distinguished Research, râvnit de mulţi aspiranţi din întreaga lume, care se acordă unui singur cercetător în domeniul lingvisticii aplicate engleze în anul respectiv. Marea surpriză a fost ca acest premiu să se acorde în acest an unui vorbitor de engleză nenativ. Cei care au fost în comisia de evaluare a lucrărilor ştiinţifice şi au citit articolul meu nu şi-au închipuit măcar că eu am crescut într-o altă cultură şi am învăţat limba engleză iniţial în cadrul procesului de învăţământ românesc.
- Dar de unde pasiunea pentru lingvistică?
- În anul 1989, pe când eram elevă în clasa a XII-a a Liceului „A. T. Laurian”, am luat un premiu la Olimpiada Naţională de Limba Engleză care s-a desfăşurat la Alexandria şi apoi am urmat Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza”, din Iaşi, secţia de engleză-spaniolă. Am fost încă din adolescenţă fascinată de fenomenul multilingvismului. M-am provocat singură să văd dacă pot scrie şi conferenţia în cel puţin trei limbi la un înalt nivel academic. Am publicat lucrări ştiinţifice şi am ţinut conferinţe în română, engleză şi spaniolă. Însă, obţinerea celui mai important premiu în cercetare în domeniul lingvisticii aplicate engleze, pentru care au concurat profesori şi cercetători care vorbesc limba engleză ca limbă maternă, a fost pentru mine cu adevărat o performanţă, aceea de a depăşi bariera lingvistică şi de a „locui” firesc într-o limbă străină – şi, de fapt, nu numa
