Din cauza clădirilor vechi, aceste locuinţe sunt cel mai des evitate de potenţialii cumpărători

Adama: În România este exact invers, faţă de alte ţări, unde aceste apartamente sunt mai scumpe

Deşi în alte ţări apartamentele aflate la ultimele etaje sunt mai apreciate şi mai scumpe decât cele de la etajele inferioare, în România, din cauza deficienţelor pe care le prezintă, în special, blocurile vechi, potenţialii cumpărători evită să se mute în astfel de apartamente.

"Piaţa imobiliară din România este atipică faţă de alte pieţe similare şi în ceea ce priveşte preferinţa pentru locuinţele de la etajele superioare ale blocurilor. Dacă în alte ţări apartamentele de la nivelurile superioare sunt mai apreciate şi mai scumpe, în România, situaţia este diametral opusă, cumpărătorii ferindu-se de acest tip de locuinţe", declară reprezentanţii dezvoltatorului imobiliar Adama Group, într-un comunicat remis redacţiei. În plus, la rubricile de căutări apartamente există inclusiv criteriul "exclus ultimul etaj".

Aceştia au întocmit un set de criterii care îi determină pe români să nu se mute într-un apartament aflat la ultimele etaje.

Primul şi cel mai important criteriu este teama de cutremure. În 1977, cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter a determinat, la nivel naţional, distrugerea a 35.000 de locuinţe, cele mai multe fiind în Bucureşti, unde 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

O bună parte din blocurile din Bucureşti încă sunt ridicate înainte de acest cutremur. Sunt clădiri care datează din perioada interbelică, în special anii '30, iar acestea au mai trecut printr-un cutremur în 1940, care a avut o magnitudine mai mare decât cel din '77, de 7,4 grade pe scara Richter.

Clădirile construite după această dată sunt realizate după alte standarde, fiind prevăzute să reziste la cutremure cu magnitudini de 8 grade pe scara