Multă vreme s-a crezut că genele sunt ca nişte piese de Lego ce pot fi mutate cu uşurinţă. Însă acest lucru este fals, iar alimentele modificate genetic schimbă ADN-ul din întreaga plantă şi, implicit, ne pot îmbolnăvi.

Genele native pot fi mutate, şterse, ţinute permanent „stinse” sau „aprinse” şi multe îşi pot schimba nivelul de „expresie”. „O genă nou inserată poate fi trunchiată, fragmentată, amestecată cu alte gene, multiplicată, iar proteina modificată genetic produsă poate avea caracteristici imprevizibile, cu efecte secundare dăunătoare”, explică Marie Vrânceanu, nutriţionist la Cabinetul de Nutriţie şi Nutrigenetică Eurodiet.

Un experiment cu mazăre a eşuat

„Pe lângă schimbările imprevizibile de ADN există riscuri pentru sănătatea consumatorilor de organisme modificate genetic. Când o transgenă intră în funcţie în noua celulă, aceasta poate produce cu totul alte proteine decât era de aşteptat. Secvenţa de aminoacizi poate fi greşită, forma proteinei poate fi diferită şi legăturile moleculare pot face proteina nocivă. Faptul că proteinele se comportă diferit în medii vegetale noi a fost dovedit de experimentul mazărei modificate genetic, în Australia, un proiect de cercetare de două milioane de dolari. Din păcate, animalele pe care s-a făcut studiul şi care au fost hrănite cu mazărea respectivă au manifestat puternice reacţii alergice, iar unele au decedat. Ca urmare, guvernul australian a închis proiectul”, explică nutriţionista Marie Vrânceanu.

ADN-ul modificat poate afecta fătul

„Genele inserate se pot transfera din alimente la bacteriile intestinale. Studiile pe animale au demonstrat că ADN-ul ingerat se regăseşte în sânge şi poate traversa bariera placentară şi poate ajunge la făt. Transgenele derivate din culturile modificate genetic folosite ca nutreţ pentru animale au fost găsite în sângele,