Mii de profesori au eşuat lamentabil la testul prin care ar fi trebuit să-şi facă intrarea în sistem, după ce nota de promovare a crescut, anul acesta, de la şapte la opt. Secretul celor promovaţi? Meditaţiile.
Examenul de definitivare din acest an, echivalentul Bac-ului la profesori şi care le dă acestora drept de practică în învăţământul preuniversitar, scoate la iveală un adevăr crunt: viitoare generaţie de dascăli români este mai slab pregătită decât proprii elevi.
Concret, din totalul de 7.400 de profesori care au trecut recent prin focurile probei scrise ale examenului de definitivare, doar 47,83% au reuşit să ia nota opt, de trecere. Mai puţini decât elevii promovaţi la Bac, în jur de 55%.
„Premianţii” acestei sesiuni au fost profesorii din Gorj, unde s-a înregistrat o rată de promovare de peste 76%, la polul opus aflându-se colegii lor din Caraş-Severin, cu doar 29% dintre candidaţi declarați admişi. O diferenţ ă ca de la cer la pământ, explicată simplu: fruntaşii examenului au fost meditaţi, codaşii au învăţat de unii singuri.
Nota de promovare, prea mare
„De la finalul anului şcolar, inspectorii de specialitate au făcut pregătire cu ei, câte şase-opt ore pe zi. Au rezolvat fie subiecte propuse pe site-ul ministerului, fie subiectele date în anii anteriori. Ne mândrim în special cu faptul că avem o singură notă sub cinci”, anunţă cu entuziasm Georgeta Popescu, inspector şcolar de specialitate la limba română din Gorj.
De cealaltă parte, inspectorii din Caraş-Severin aruncă vina eşecului în cârca Ministerului Educaţiei, care a decis, anul acesta, creşterea pragului de promovare de la şapte la opt. „Este un nivel pretenţios. Plus că au venit la examen tineri care au absolvit facultatea cu note mici. Noi nu avem ce să ne reproşăm, aici a fost vorba de studiu individual”, este tranşant Nicolae Grindeanu, inspector şcolar general ad
