Dobândirea actelor civile a moldovenilor cu cetăţeni română se loveşte de un zid birocratic.
Este adevărat, greu găseşti un text de lege care să nu fie interpretabil. Aşa se explică şi de ce se zice că unde sunt doi jurişti, găsim trei opinii. Este şi cazul ultimei legi apărute, care era menită să diminueze suferinţele basarabenilor deveniţi cetăţeni români.
Este vorba de Legea 213/2013, prin care se modifică şi se completează Legea 119/1996 a actelor de stare civilă ale moldovenilor de la est de Prut care au cetăţenie română. Până la data publicării noii legi în Monitorul Oficial, pe 2 iulie 2013, singura instituţie competentă pentru eliberarea acestor documente erau Primăria sectorului 1 Bucureşti (cu programări online făcute până pe la sfârşitul lui 2016) şi consulatele româneşti din străinătate (cu taxe prohibitive pentru mulţi moldoveni). Un grup de deputaţi şi senatori, din dorinţa de a degreva Primăria sectorului 1 de această presiune, a înaintat un proiect de lege prin care propuneau că aceste competenţe de transcriere să fie date şi altor cinci municipii din România: Suceava, Iaşi, Galaţi, Cluj- Napoca şi Timişoara, unde Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie avea birouri teritoriale. Proiectul lor de lege a suferit modificări la Camera Deputaţilor.
Nu ştim, n-am înţeles!
Legea a fost publicată în Monitorul Oficial la data mai susamintită, iar peste trei zile trebuia să intre în vigoare. Reproducem, mai jos, textul care ar fi trebuit să uşureze viaţa moldovenilor, dar care, din păcate, nu prea a reuşit. Conform modificărilor, transcrierile se mai puteau face:
”a) cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti (...), în cazul celor care au depus cererea de redobândire la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Municipiul Bucureşti;
b) cu aprobarea primarilor munici piilor reşedinţă de judeţ (...), în caz
