Aproape 13 absolvenţi s-au înghesuit anul acesta pentru un loc la Geografie, cea mai căutată facultate la Universitatea din Bucureşti, atraşi în special de Meteorologie şi Hidrologie.

În jur de 5.000 de tineri au dat marţi admitere în Bucureşti la Facultatea de Geografie, pe cele aproape 380 de locuri bugetate puse la bătaie de Universitatea din Bucureşti pentru anul universitar următor. Ceea ce echivalează cu o concurenţă medie de aproximativ 13 candidaţi pe loc.

Cea mai mare concurenţă a fost la specializarea Hidrologie şi Meteorologie, 18 pe loc, urmată de Planificare teritorială şi Cartografie – 17 pe loc, Geografie pentru Bucureşti – 16 pe loc şi Geografia turismului, 15 pe loc. Toţi au dat marţi acelaşi examen scris, din materia de Geografie din liceu şi, în funcţie de media finală, vor intra la una dintre aceste specializări.

Decanul Facultăţii de Geografie, Laura Comănescu, explică interesul crescut al absolvenţilor de liceu pentru Meteorologie şi Hidrologie, 851 de candidaţi pe 45 de locuri, prin dorinţa acestora de a face carieră în acest domeniu.

„Cei mai mulţi vor să lucreze în staţiile meteorologice şi hidrologice din ţară, în agenţii de protecţie a mediului şi în institute de cercetare. O parte aleg această specializare gândindu-se că vor face prognoze meteo, asta vor şi asta caută. Şi mai există cazurile studenţilor veniţi din provincie care vor să se angajeze apoi la o staţie meteo aproape de casă“, arată Comănescu.

Decanul atrage însă atenţia asupra locurilor limitate pe piaţa muncii pentru această specializare. „Cam 80% termină această facultate, însă numărul maxim de angajaţi la cele mai mari staţii meteo din ţară este 10, iar o staţie meteo mică are cel mult 3-4 angajaţi. În plus, s-au mai şi închis din aceste staţii din ţară“, spune Comănescu. Statistic vorbind, salariul maxim al unui meteorolog, dacă are şi normă d